SUPRAVIEȚUÍRE,supraviețuiri, s. f. Faptul de a supraviețui. – V. supraviețui. (Sursa: DEX '98 )
SUPRAVIEȚUÍREs.f. Faptul de a supraviețui. [Pron. -vie-țu-i-. / < supraviețui]. (Sursa: DN )
supraviețuíre s. f. (sil. -pra-vie-), g.-d. art. supraviețuírii (Sursa: Ortografic )
SUPRAVIEȚUÍ,supraviețuiesc, vb. IV. Intranz. A rămâne în viață după moartea cuiva sau după o catastrofă, un cataclism etc. – Supra- + viețui (după fr. survivre). (Sursa: DEX '98 )
A SUPRAVIEȚUÍ ~iéscintranz. A mai trăi după moartea cuiva sau după un cataclism, după o catastrofă. ~ unui cutremur. [Sil. su-pra-vie-] /supra- + a viețui (Sursa: NODEX )
SUPRAVIEȚUÍvb. IV. intr. A scăpa cu viață dintr-o nenorocire; a rămâne în viață după moartea cuiva. [Pron. -vie-țu-i. / < supra- + viețui, după fr. survivre]. (Sursa: DN )
SUPRAVIEȚUÍvb. intr. a scăpa cu viață dintr-o nenorocire; a rămâne în viață după moartea cuiva. ◊ a continua să existe, să dăinuiască în memoria cuiva. (după fr. survivre) (Sursa: MDN )
SUPRAVIEȚUÍ vb. 1. a rămâne, a scăpa. (N-au ~ decât ei.)2. v. dăinui. (Sursa: Sinonime )
supraviețuí vb. (sil. -pra-) → viețui (Sursa: Ortografic )
