SUPRASOLICITÁRE, suprasolicitări, s. f. Acțiunea de a suprasolicita și rezultatul ei. – V. suprasolicita. (Sursa: DEX '98 )
SUPRASOLICITÁRE s.f. Faptul de a suprasolicita; solicitare excesivă; supraîncărcare. [< suprasolicita]. (Sursa: DN )
suprasolicitáre s. f. (sil. -pra-) → solicitare (Sursa: Ortografic )
SUPRASOLICITÁ, suprasolícit, vb. I. Tranz. A solicita peste măsură. – Supra- + solicita. (Sursa: DEX '98 )
A SUPRASOLICITÁ suprasolícit tranz. A solicita peste măsură. /supra- + a solicita (Sursa: NODEX )
SUPRASOLICITÁ vb. I. tr. A solicita peste măsură. [P.i. suprasolícit. / < supra- + solicita]. (Sursa: DN )
SUPRASOLICITÁ vb. tr. a solicita excesiv; a supraîncărca. (< supra1- + solicita) (Sursa: MDN )
suprasolicitá vb., ind. prez. 1 sg. suprasolícit, 3 sg. și pl. suprasolícită; conj. prez. 3 sg. și pl. suprasolícite (Sursa: Ortografic )
| suprasolicita verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) suprasolicita | suprasolicitare | suprasolicitat | suprasolicitând | singular | plural |
| suprasolicită | suprasolicitați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | suprasolicit | (să) suprasolicit | suprasolicitam | suprasolicitai | suprasolicitasem |
| a II-a (tu) | suprasoliciți | (să) suprasoliciți | suprasolicitai | suprasolicitași | suprasolicitaseși |
| a III-a (el, ea) | suprasolicită | (să) suprasolicite | suprasolicita | suprasolicită | suprasolicitase |
| plural | I (noi) | suprasolicităm | (să) suprasolicităm | suprasolicitam | suprasolicitarăm | suprasolicitaserăm, suprasolicitasem* |
| a II-a (voi) | suprasolicitați | (să) suprasolicitați | suprasolicitați | suprasolicitarăți | suprasolicitaserăți, suprasolicitaseți* |
| a III-a (ei, ele) | suprasolicită | (să) suprasolicite | suprasolicitau | suprasolicitară | suprasolicitaseră |
* Formă nerecomandată
| suprasolicitare substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | suprasolicitare | suprasolicitarea |
| plural | suprasolicitări | suprasolicitările |
| genitiv-dativ | singular | suprasolicitări | suprasolicitării |
| plural | suprasolicitări | suprasolicitărilor |
| vocativ | singular | suprasolicitare, suprasolicitareo |
| plural | suprasolicitărilor |
