SUPLEMÉNT s.n. v. supliment. (Sursa: DN )
| suplement (pl. -uri) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | suplement | suplementul |
| plural | suplementuri | suplementurile |
| genitiv-dativ | singular | suplement | suplementului |
| plural | suplementuri | suplementurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
| suplement (pl. -e) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | suplement | suplementul |
| plural | suplemente | suplementele |
| genitiv-dativ | singular | suplement | suplementului |
| plural | suplemente | suplementelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
