SUPINÁȚIE, supinații, s. f. Mișcare de rotație a antebrațului care apropie mâna de axul median al corpului. ♦ Poziție a antebrațului și a mâinii rezultând din mișcarea descrisă mai sus. – Din fr. supination. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SUPINÁȚIE s.f. 1. Răsucire a mâinii cu podul palmei în sus. ♦ Răsucire a piciorului în raport cu gamba. 2. Decubit dorsal, cu capul răsturnat, brațele și picioarele întinse și odihnind pe pat, semn al unei mari slăbiri. [Gen. -iei. / < fr. supination, cf. lat. supinare – a răspunde]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SUPINÁȚIE s. f. 1. mișcare de răsucire a mâinii spre în afară. ◊ răsucire a piciorului în raport cu gamba. 2. decubit dorsal, cu capul răsturnat, brațele și picioarele întinse și odihnind pe pat. (< fr. supination, lat. supinatio) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

supináție s. f. (sil. -ți-e), art. supináția (sil. -ți-a), g.-d. art. supináției; pl. supináții, art. supináțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard