SUPERFÍN, -Ă, superfini, -e, adj. De cea mai bună calitate, foarte fin; superior. – Super- + fin. Cf. fr. superfin. (Sursa: DEX '98 )
SUPERFÍN, -Ă adj. Foarte fin, de cea mai bună calitate; suprafin, extrafin. [Cf. fr. superfin]. (Sursa: DN )
SUPERFÍN, -Ă adj. foarte fin, de cea mai bună calitate; extrafin. (< fr. superfin) (Sursa: MDN )
SUPERFÍN adj. v. extrafin. (Sursa: Sinonime )
superfín adj. m. fin (Sursa: Ortografic )
SUPERFÍN ~ă (~i, ~e) Care este foarte fin; de o finețe rară; extrafin. /super- + fin (Sursa: NODEX )
| superfin adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | superfin | superfinul | superfină | superfina |
| plural | superfini | superfinii | superfine | superfinele |
| genitiv-dativ | singular | superfin | superfinului | superfine | superfinei |
| plural | superfini | superfinilor | superfine | superfinelor |
| vocativ | singular | superfinule | superfino |
| plural | superfinilor | superfinelor |
