A (nu) lua (cuiva ceva) în nume de rău = a (nu) se supăra, a (nu) interpreta în mod greșit cele spuse de cineva
A (se) întoarce pe dos = a) a (se) nemulțumi profund; a (se) supăra foarte tare, a (se) tulbura; b) a(-și) strica buna dispoziție, a (se) bosumfla
A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor
A avea (sau a simți) un ghimpe la (sau în) inimă (sau în cuget) = a avea un necaz, o supărare sau o nemulțumire (nedestăinuită nimănui)
A avea un dinte împotriva (sau contra) cuiva = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva
A băga de viu în mormânt = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări
A cădea cuiva în vatră = a fi oaspete nepoftit și supărător al cuiva
A călca (pe cineva) pe coadă = a jigni, a supăra (pe cineva)
A călca șarpele pe coadă = a insulta, a supăra pe un om rău, iute la mânie
A face venin = a se supăra foarte tare, a-și face sânge rău
A fi supărat cu cineva = a nu mai avea relații (de prietenie) cu cineva, a nu mai sta de vorbă cu cineva
A i se face (cuiva) negru (sau roșu etc.) înaintea ochilor = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare
A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.)
A i se sui (sau a-i veni cuiva) piperul la nas = a se supăra, a se mânia
A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef
A i se întoarce (cuiva) mânia = a-i trece supărarea
A i-o face bună sau a-i face (cuiva) una bună = a-i provoca cuiva o supărare
A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit
A mânca (sau a gusta) moarea (sau din moarea) cuiva = a avea de suportat supărarea, toanele cuiva
A nu vedea (lumea) înaintea ochilor = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie
A nu ști prea multe = a fi supărăcios, irascibil, a reacționa impulsiv; a nu ști de glumă
A nu-i arde (cuiva) de glumă = a fi indispus, supărat, necăjit
A nu-i fi (cuiva) boii acasă = a fi indispus, supărat; a nu avea chef
A omorî pe cineva cu zile = a pricinui (prin comportarea sa) moartea cuiva înainte de vreme; a-i învenina cuiva viața, a-i produce supărări în mod continuu
A pune (ceva) la inimă = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită
A pune degetul pe rană = a găsi și a arăta în mod lămurit pricina unei stări de lucruri supărătoare, a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute
A scoate (cuiva) sufletul = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva)
A scoate (pe cineva) din răbdare (sau din răbdări) = a supăra, a enerva, a indispune (pe cineva) peste măsură
A scoate (pe cineva) din sărite = a supăra rău, a înfuria pe cineva
A se bate cu pumnii în (sau peste) cap = a se lovi peste cap în semn de mare supărare
A se bate cu pumnii în piept = a) a se lovi peste piept în semn de supărare sau de pocăință; b) a se mândri, a se fuduli
A se face (sau a se mânia, a se supăra) foc (și pară) = a se înfuria, a turba de mânie
A se face catran (de mânie sau de supărare) = a se supăra foarte tare
A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare
A seca (sau a arde, a frige pe cineva) la inimă = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare
A sfârși cu cineva = a rupe relațiile cu cineva, a se supăra pe cineva
A umbla cu cineva ca cu un ou (moale) = a trata pe cineva (supărăcios) cu prea multe menajamente, a menaja foarte mult pe cineva
A vorbi de funie în casa spânzuratului = a vorbi despre un lucru care poate supăra pe cineva dintre cei de față, dacă este interpretat ca o aluzie la ei
A întoarce cuiva dosul = a se întoarce cu spatele la cineva în semn de supărare; a rupe relațiile de prietenie (cu cineva)
A ține cuiva (sau, , a ține pe cineva) mânie (sau pizmă, supărare, alean) = a purta cuiva ură, supărare etc., a rămâne mânios pe cineva mai mult timp, a nu ierta pe cineva
A(-i) da cu praftorița = a) a vorbi mult, a trăncăni; b) a supăra pe cineva prin aluzii jignitoare
A(-și) face inimă rea (sau sânge rău) = a (se) supăra, a (se) consuma
A(-și) ieși (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară) = a (se) supăra
A(-și) lua lumea în cap = a pleca (departe) părăsind totul (mai ales din cauza unor supărări mari, a unor necazuri etc.)
A-i face (cuiva) oftică = a-i face (cuiva) în necaz, a supăra (pe cineva)
A-i face (cuiva) în necaz = a supăra (pe cineva) intenționat
A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva supărări, a-i amărî viața
A-i mânca sufletul (cuiva) = a supăra, a necăji, a chinui (pe cineva) peste măsură
A-i sări (cuiva) bâzdâcul = a se supăra
A-i sări (cuiva) muștarul = a se înfuria, a se supăra
SUPÁ,supez, vb. I. Intranz. A lua masa seara târziu (după un spectacol). – Din fr. souper. (Sursa: DEX '98 )
SUPÁvb. I. intr. A cina, a lua masa seara târziu (după ieșirea de la un spectacol). [< fr. souper]. (Sursa: DN )
SUPÁvb. intr. a lua masa de seară (după un spectacol). (< fr. souper) (Sursa: MDN )
SUPÁ vb. v. cina. (Sursa: Sinonime )
supá vb., ind. prez. 1 sg. supéz, 3 sg. și pl. supeáză (Sursa: Ortografic )
SÚPĂ,supe, s. f. Fiertură de carne, de legume sau de carne cu legume, uneori cu adaos de tăiței, fidea etc. – Din fr. soupe. (Sursa: DEX '98 )
A SUPÁ ~éztranz. livr. A cina târziu (după o reprezentație). /<fr. souper (Sursa: NODEX )
SÚPĂ ~ef. Fel de mâncare lichidă, pregătită prin fierberea cărnii sau/și a legumelor (uneori cu adaos de paste făinoase). [G.-D. supei] /<fr. soupe (Sursa: NODEX )
SÚPĂs.f. Zeamă de legume sau de carne de vită ori de pasăre fiartă cu legume. [< fr. soupe]. (Sursa: DN )
SÚPĂs. f. 1. fiertură de legume sau de carne. 2. (fam.; la pictorii romantici) vernis galben aplicat peste o pictură pentru a-i da acea patină aurie evocatoare a timpului trecut. (< fr. soupe) (Sursa: MDN )
SÚPĂ s. (pop.) zeamă, (reg.) sorbitură. (~ de pasăre.) (Sursa: Sinonime )
ȘÚPĂ s. v. escortă, șopron. (Sursa: Sinonime )
șúpă2,șúpe, s.f. (reg.) 1. escortă de soldați. 2. putere, forță. 3. (în forma: șub) lovitură, izbitură. 4. (în construcție) de-a șupa = numele unui joc, în care unul dintre jucători trebuie să suporte loviturile date de ceilalți cu un ștergar, până când reușește să-l rețină. 5. persoană care este lovită cu ștergarul în jocul respectiv. (Sursa: DAR )
șúpă3, s.f. sg. (reg.) 1. bucată de drum. 2. (în expr.) a mânca de-a șupa (de șupă) = a mânca în grabă, din fugă. (Sursa: DAR )
súpă (-pe), s. f. – Fiertură de carne. – Mr. supa. Fr. soupe, it. suppa, cf. ngr. σοῦπα. – Der. supa, vb. (a cina foarte tîrziu), din fr. souper; supeu, s. n., din fr. souper; supieră, s. f., din fr. soupière. (Sursa: DER )
súpă s. f., g.-d. art. súpei; (feluri, porții) pl. súpe (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
supa verb
infinitiv
infinitiv lung
participiu
gerunziu
imperativ pers. a II-a
(a) supa
supare
supat
supând
singular
plural
supează
supați
numărul
persoana
prezent
conjunctiv prezent
imperfect
perfect simplu
mai mult ca perfect
singular
I (eu)
supez
(să) supez
supam
supai
supasem
a II-a (tu)
supezi
(să) supezi
supai
supași
supaseși
a III-a (el, ea)
supează
(să) supeze
supa
supă
supase
plural
I (noi)
supăm
(să) supăm
supam
suparăm
supaserăm, supasem*
a II-a (voi)
supați
(să) supați
supați
suparăți
supaserăți, supaseți*
a III-a (ei, ele)
supează
(să) supeze
supau
supară
supaseră
* Formă nerecomandată
supă substantiv feminin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
supă
supa
plural
supe
supele
genitiv-dativ
singular
supe
supei
plural
supe
supelor
vocativ
singular
supă, supo
plural
supelor
șupă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
