Dex.Ro Mobile
sugúș, sugúșe, s.n. (reg.) cârcel de fier (la tânjală). (Sursa: DAR )

SUGUȘÁ, sugúș, vb. I. Tranz. (Înv.) A gâtui, a sugruma. – Su(b) + gușă. (Sursa: DEX '98 )

SUGUȘÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma. (Sursa: Sinonime )

sugușá, sugúș, vb. I (înv. și reg.) 1. a gâtui, a sugruma. 2. (reg.; despre câini) a rupe cu colții, a sfâșia o porțiune de la gât (pentru a ucide). 3. (înv.; fig.; despre oameni) a trata cu asprime, a cere socoteală în mod violent; a încolți, a lua de gât. 4. (fig.; înv.; despre oameni) a bârfi, a critica. (Sursa: DAR )

sugușá vb., ind. prez. 1 sg. sugúș, 3 sg. și pl. sugúșă, 1 pl. sugușăm; conj. prez. 3 sg. și pl. sugúșe; ger. sugușínd (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
suguș
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

sugușa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) sugușa sugușare sugușat sugușând singular plural
sugușă sugușați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) suguș (să) suguș sugușam sugușai sugușasem
a II-a (tu) suguși (să) suguși sugușai sugușași sugușaseși
a III-a (el, ea) sugușă (să) sugușe sugușa sugușă sugușase
plural I (noi) sugușăm (să) sugușăm sugușam sugușarăm sugușaserăm, sugușasem*
a II-a (voi) sugușați (să) sugușați sugușați sugușarăți sugușaserăți, sugușaseți*
a III-a (ei, ele) sugușă (să) sugușe sugușau sugușa sugușaseră
* Formă nerecomandată