SUFÍX, sufixe, s. n. Îmbinare de sunete sau un singur sunet care se adaugă după rădăcina sau după tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte sau forme gramaticale noi. ◊ Sufix lexical = sufix care ajută la formarea cuvintelor noi, schimbând sensul sau categoria gramaticală a cuvântului de bază. Sufix gramatical (sau flexionar) = sufix cu ajutorul căruia se creează forme gramaticale. – Din fr. suffixe. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SUFÍX s.n. Sunet sau îmbinare de sunete care se adaugă la rădăcina unui cuvânt, creându-se astfel noi cuvinte, sensuri sau valori gramaticale. [Pl. -xe. / cf. fr. suffixe, lat. suffixus]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SUFÍX s. n. afix care se adaugă la rădăcina sau tema unui cuvânt, pentru a crea cuvinte sau forme gramaticale noi. (< fr. suffixe) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

Sufix ≠ prefix (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

sufíx s. n., pl. sufíxe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SUFÍX ~e n. Afix care, adăugat după rădăcina sau după tema unui cuvânt, formează un derivat cu sens nou. ~ lexical. ~ gramatical. /<lat. suffixus, fr. suffixe (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard