Dex.Ro Mobile
SUCOMBÁ, sucómb, vb. I. Intranz. (Livr.) A muri, a deceda. – Din fr. succomber. (Sursa: DEX '98 )

SUCOMBÁ vb. I. intr. (Liv.) A muri, a deceda; a pieri. ♦ (Fig.) A fi zdrobit, învins. [P.i. sucómb, 3,6 -bă. / < fr. succomber, cf. lat. succumbere]. (Sursa: DN )

SUCOMBÁ vb. intr. 1. a muri, a deceda. 2. (fig.) a fi zdrobit, învins. (< fr. succomber) (Sursa: MDN )

SUCOMBÁ vb. v. muri. (Sursa: Sinonime )

sucombá vb., ind. prez. 1 sg. sucómb, 3 sg. și pl. sucómbă (Sursa: Ortografic )

A SUCOMBÁ pers. 3 sucómbă intranz. livr. 1) A suferi o înfrângere într-o luptă. 2) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a muri; a deceda; a se sfârși; a răposa. /<fr. succomber, lat. succumbere (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
sucomba   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) sucomba sucombare sucombat sucombând singular plural
sucombă sucombați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) sucomb (să) sucomb sucombam sucombai sucombasem
a II-a (tu) sucombi (să) sucombi sucombai sucombași sucombaseși
a III-a (el, ea) sucombă (să) sucombe sucomba sucombă sucombase
plural I (noi) sucombăm (să) sucombăm sucombam sucombarăm sucombaserăm, sucombasem*
a II-a (voi) sucombați (să) sucombați sucombați sucombarăți sucombaserăți, sucombaseți*
a III-a (ei, ele) sucombă (să) sucombe sucombau sucomba sucombaseră
* Formă nerecomandată