SUBÎNCHIRIÉRE, subînchirieri, s. f. Acțiunea de a subînchiria și rezultatul ei. [Pr.: -ri-e-] – V. subînchiria. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SUBÎNCHIRIÉRE s.f. Acțiunea de a subînchiria și rezultatul ei. [Pron. -ri-e-. / < subînchiria]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SUBÎNCHIRIÉRE s. (rar) sublocațiune. (~ unei camere.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

subînchiriére s. f. (sil. mf. sub-) închiriere (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SUBÎNCHIRIÁ, subînchiriez, vb. I. Tranz. A da cu chirie un imobil sau o parte dintr-un imobil închiriat pe seama sa. ◊ A lua cu chirie de la chiriașul principal o parte dintr-un imobil sau întregul imobil. [Pr.: -ri-a] – Sub1- + închiria (după fr. sous-louer). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A SUBÎNCHIRIÁ ~éz tranz. (case, camere, obiecte etc.) 1) A da cu chirie, fiind în situația de chiriaș. 2) A lua cu chirie de la un chiriaș. [Sil. sub-în-chi-ri-a] /sub- + închiria (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

SUBÎNCHIRIÁ vb. I. tr. A da cu chirie un imobil (sau o parte dintr-un imobil) închiriat pe seama sa. ♦ A închiria o parte dintr-un imobil de la locatarul principal. [Pron. -ri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < sub- + închiria, după fr. sous-louer]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SUBÎNCHIRIÁ vb. tr. a da cu chirie (o parte dintr-)un imobil, închiriat pe seama sa. ◊ a închiria o parte dintr-un imobil de la locatarul principal. (după fr. sous-louer) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

subînchiriá vb. (sil. mf. sub-) închiria (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard