Dex.Ro Mobile
SUBZISTÉNȚĂ s. f. Faptul de a subzista; (concr.) cea ce servește la asigurarea existenței materiale; hrană. ◊ (Înv.) Serviciu de subzistență = serviciu care se îngrijea de aprovizionarea cu alimente și cu mijloace de întreținere a unei unități militare. – După fr. subsistance. (Sursa: DEX '98 )

SUBZISTÉNȚĂ f. livr. 1) Caracter subzistent. 2) (cu sens colectiv) Mijloace materiale necesare traiului; mijloace de întreținere. [G.-D. subzistenței] /<fr. subsistance, lat. subsistentia (Sursa: NODEX )

SUBZISTÉNȚĂ s.f. Ceea ce servește la întreținere; hrană. [Cf. fr. subsistance, lat. subsistentia]. (Sursa: DN )

SUBZISTÉNȚĂ s. f. faptul de a subzista. ◊ ceea ce servește la întreținerea vieții; hrană. (< fr. subsistance, lat. subsistentia) (Sursa: MDN )

SUBZISTÉNȚĂ s. întreținere, trai. (Mijloace de ~.) (Sursa: Sinonime )

subzisténță s. f., g.-d. art. subzisténței (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
subzistență   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular subzistență subzistența
plural
genitiv-dativ singular subzistențe subzistenței
plural
vocativ singular subzistență, subzistențo
plural