SUBSTITUÍRE, substituiri, s. f. Acțiunea de a (se) substitui și rezultatul ei; înlocuire, substituție. ♦ (Jur.) Substituire de persoană = infracțiune care constă în fapta unei persoane de a se prezenta sub o identitate falsă sau de a atribui o astfel de identitate unei alte persoane, spre a induce în eroare o autoritate publică sau un particular. – V. substitui. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SUBSTITUÍRE s.f. Acțiunea de a (se) substitui și rezultatul ei; substituție, înlocuire. [Pron. -tu-i-. / < substitui]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SUBSTITUÍRE s. f. acțiunea de a (se) substitui; înlocuire. ♦ (jur.) ~ de persoane = infracțiune constând în a(-și) atribui altei persoane o identitate falsă. (< substitui) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SUBSTITUÍRE s. v. substituție. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

substituíre s. f., g.-d. art. substituírii; pl. substituíri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SUBSTITUÍ, substítui, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) situa în locul altuia; a (se) înlocui. ♦ (Jur.) A comite infracțiunea de substituire de persoană. [Prez. ind. și; substituiesc. – Var.: (înv.) substituá vb. I] – Din fr. substituer, lat. substituere. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A SUBSTITUÍ substítui tranz. (obiecte sau persoane) 1) A schimba ca necorespunzătoare (punând în loc altceva sau pe altcineva); a înlocui. 2) A schimba (într-o calitate), ținând locul (temporar); a înlocui; a suplini. [Sil. sub-sti-] /<fr. substituer, lat. substituere (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

SUBSTITUÍ vb. IV. tr., refl. A (se) situa în locul altuia; a înlocui. ♦ tr. (Jur.) A desemna o a doua persoană care să primească donația sau să moștenească averea în lipsa (sau la decesul) primului beneficiar. [Pron. -tu-i, p.i. substítui și -iesc, 3,6 -ie. / cf. fr. substituer, it. sostituire < lat. substituere]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SUBSTITUÍ vb. I. tr., refl. a (se) situa în locul altuia; a înlocui. II. tr. 1. (mat.) a înlocui într-o expresie un element (sau mai multe) prin altul (sau prin altele). 2. (jur.) a desemna o a doua persoană care să primească donația sau să moștenească averea în lipsa (sau la decesul) primului beneficiar. (< fr. substituer, lat. substituere) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SUBSTITUÍ vb. a înlocui. (A substitui o serie de termeni prin alții.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

substituí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. substítui, 3 sg. și pl. substítuie, imperf. 3 sg. substituiá (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard