Dex.Ro Mobile
Vezi 2 expresii

SUBÓRDINE s.f. În subordine(le cuiva) = inferior, de rang mai mic, sub conducerea cuiva. [< it. subordine]. (Sursa: DN )

SUBÓRDINE s. f. subordonare. ♦ în ~(le cuiva) = inferior, de rang mai mic, sub conducerea cuiva. (< it. subordine) (Sursa: MDN )

subórdine (subordonare) s. f. (sil. mf. sub-) ordine (Sursa: Ortografic )

SUBÓRDIN, subordine, s. n. 1. Subdiviziune a unui ordin în sistematica științelor naturii. 2. (În loc. adj. și adv.) în subordine sau în subordinele cuiva = (aflat) într-un raport de subordonare față de cineva sau de ceva. – Sub1- + ordin (după fr. sous-ordre). (Sursa: DEX '98 )

SUBÓRDIN ~e n. biol. Categorie sistematică intermediară între ordin și familie. [Sil. sub-or-] /sub- + ordin (Sursa: NODEX )

SUBÓRDINE ~ f. : În ~ (sau în ~le cuiva) supus unei persoane superioare în grad; sub ascultarea cuiva. /sub- + ordine (Sursa: NODEX )

SUBÓRDIN s.n. (Biol.) Subdiviziune a unui ordin. [< sub- + ordin, după fr. sous-ordre]. (Sursa: DN )

SUBÓRDIN s. n. (biol.) categorie sistematică inferioară ordinului. (după fr. sous-ordre) (Sursa: MDN )

subórdin (subdiviziune a unui ordin) s. n. (sil. mf. sub-), pl. subórdine (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
subordin   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular subordin subordinul
plural subordine subordinele
genitiv-dativ singular subordin subordinului
plural subordine subordinelor
vocativ singular
plural

subordine   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular subordine subordinea
plural subordini subordinile
genitiv-dativ singular subordini subordinii
plural subordini subordinilor
vocativ singular subordine, subordineo
plural subordinilor