SUBJUGÁT, -Ă,subjugați, -te, adj. 1. Care a fost cucerit de o putere străină. 2. Care este în dependență economică sau politică. 3. Fig. Plin de încântare, de admirație; fermecat. – V. subjuga. (Sursa: DEX '98 )
SUBJUGÁT adj., s. 1. adj. aservit, înrobit, robit, supus, (fig.) îngenuncheat. (Popor ~.)2. s. aservit, rob, sclav, (rar) serv, (înv.) prădat, șerb. (A ajuns ~ la turci.)3. adj. v. încântat. (Sursa: Sinonime )
SUBJUGÁ,subjug, vb. I. Tranz. 1. A supune o țară, un popor (prin forța armelor); a robi, a cuceri. 2. A pune în dependență (economică, politică etc.) față de cineva, a răpi libertatea și independența cuiva; a domina, a înrobi, a exploata. 3. Fig. A exercita asupra cuiva o influență, o atracție covârșitoare; p. ext. a fermeca, a cuceri. – Din fr. subjuguer. (Sursa: DEX '98 )
A SUBJUGÁ subjúgtranz. 1) (popoare, țări, teritorii etc.) A lua în stăpânire (prin putere armată); a face să piardă independența; a înrobi; a supune; a îngenunchea; a aservi; a înfeuda. 2) A subordona influenței proprii; a pune în dependență; a supune. 3) fig. A încânta prin anumite însușiri; a robi. /<fr. subjuguer (Sursa: NODEX )
SUBJUGÁvb. I. tr.1. A supune cu forța (o țară, un popor); a robi. 2. A răpi libertatea și independența cuiva. ♦ (Fig.) A domina, a supune (din punct de vedere moral). [P.i. subjúg. / după fr. subjuguer]. (Sursa: DN )
SUBJUGÁvb. tr. 1. a supune cu forța (o țară, un popor); a robi. 2. a răpi libertatea și independența cuiva. ◊ (fig.) a domina, a supune. (< fr. subjuguer) (Sursa: MDN )
SUBJUGÁ vb. 1. a aservi, a înrobi, a robi, a supune, (fig.) a înfeuda, a îngenunchea. (A ~ un popor străin.)2. a cuceri, a ocupa, a supune, (pop.) a pleca, (înv.) a pobedi, a prididi, a reduce. (A ~ multe țări; a ~ întreaga Galie.)3. a domina, a stăpâni, (fig.) a robi. (Pasiunea îl ~.)4. v. încânta. (Sursa: Sinonime )
SUBJUGÁ vb. v. captiva. (Sursa: Sinonime )
A subjuga ≠ a dezrobi, a elibera (Sursa: Antonime )
subjugá vb., ind. prez. 1 sg. subjúg, 3 sg. și pl. subjúgă (Sursa: Ortografic )
