SUBALTÉRN, -Ă,subalterni, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care este subordonată altei persoane (într-o slujbă, într-o muncă), care lucrează sub ordinele altuia mai mare în grad. – Din fr. subalterne. (Sursa: DEX '98 )
SUBALTÉRN, -Ăadj., s.m. și f. (Cel) care este subordonat altuia mai mare în grad. [< fr. subalterne, cf. lat. sub – sub, alter – altul]. (Sursa: DN )
SUBALTÉRN, -Ăadj., s. m. f. (cel) care este subordonat altuia mai mare în grad. (< fr. subalterne, lat. subalternus) (Sursa: MDN )
SUBALTÉRN adj., s. inferior, subordonat. (E ~ul lui la serviciu.) (Sursa: Sinonime )
Subaltern ≠ șef (Sursa: Antonime )
subaltérn adj. m., s. m. (sil. mf. sub-), pl. subaltérni; f. sg. subaltérnă, pl. subaltérne (Sursa: Ortografic )
SUBALTÉRN ~ă (~i, ~e)și substantival Care se subordonează unui șef; aflat în subordinile altuia, superior în grad. /<fr. subalterne (Sursa: NODEX )
