SUBACÚT, -Ă adj. (Despre boli) Cu simptomatologie relativ slabă. [< sub- + acut, după fr. subaigu]. (Sursa: DN )
SUBACÚT, -Ă adj. (despre boli) cu simptomatologie relativ slabă. (< engl. subacute) (Sursa: MDN )
| subacut adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | subacut | subacutul | subacută | subacuta |
| plural | subacuți | subacuții | subacute | subacutele |
| genitiv-dativ | singular | subacut | subacutului | subacute | subacutei |
| plural | subacuți | subacuților | subacute | subacutelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
