SUBÎNȚELÉGE, subînțelég, vb. III. Refl. și tranz. A (se) înțelege (dintr-un context, dintr-o convorbire, dintr-o aluzie) ceva ce nu este exprimat direct. ♦ Refl. A fi de la sine înțeles, a rezulta, a reieși. – Sub1- + înțelege (după fr. sous-entendre). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SUBÎNȚELÉGE vb. III. refl. A lăsa să se înțeleagă, a se înțelege de la sine. [P.i. subînțelég. / < sub- + înțelege, după fr. sousentendre]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SUBÎNȚELÉGE vb. refl. a lăsa să se înțeleagă, a se înțelege de la sine. (după fr. sous-entendre) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SUBÎNȚELÉGE vb. a reieși, a rezulta. (Aceste lucruri se ~ destul de limpede.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

subînțelége vb. (sil. mf. sub-) înțelege (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

A SUBÎNȚELÉGE subînțéleg tranz. A înțelege numai din cele sugerate indirect. [Sil. sub-în-] /sub- + a înțelege (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard