(A fi sau a se afla) sub tipar = (a fi sau a se afla) în pregătire la tipografie pentru a apărea, (a fi sau a se afla) în curs de tipărire
(A fi) sub orice critică = (a fi) de o calitate extrem de scăzută
(Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc
A (nu) pune punctul pe i = a (nu) reda esențialul într-o discuție, a (nu) sublinia faptele semnificative
A aluneca printre degete = a fi greu de prins, de găsit; a scăpa de sub control
A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor
A avea (o) păsărică (sau păsărele) la cap (sau, rar, sub pălărie) = a fi nebun, a fi trăsnit; a avea idei ciudate, bizare, excentrice
A avea (pe cineva) sub (sau la) porunca sa = a avea (pe cineva) la dispoziția sa, sub comanda sa
A avea obraz subțire = a fi bine crescut, a avea purtări frumoase
A avea pe cineva sub mână = a avea pe cineva sub control, în subordine
A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; b) a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda
A da din colț în colț = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieși dintr-o încurcătură
A deschide vorba despre ceva = a începe, a aborda un subiect
A fi (sau a pune, a ține etc.) sub papuc = a fi (sau a pune, a ține etc.) sub ascultarea deplină a cuiva, a se lăsa sau a face să se lase condus de cineva
A fi (sau a se găsi) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă
A fi (sau se băga, a ajunge) slugă la dârloagă = a fi (sau a ajunge) sub conducerea unui om neînsemnat, nevrednic, nepriceput, a ajunge slugă la dârdală
A fi) îmbrăcat ușor = (a fi) îmbrăcat cu haine subțiri
A i se aprinde (sau a-i sfârâi) călcâiele (după cineva) = a) a fi foarte îndrăgostit (de cineva), a se îndrăgosti subit; b) a fi zorit, nerăbdător
A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva
A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis
A lua (pe cineva) sub ocrotirea (sau sub aripa) sa = a ocroti (pe cineva)
A lua (pe cineva) în primire = a) a lua (pe cineva) în grija sa, sub supravegherea sa (pentru a-l îndruma), a purta de grijă; b) a certa pe cineva, a-i face reproșuri
A lua altă vorbă = a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discuții
A lua sub mantie = a proteja, a ocroti
A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului)
A nu găsi (sau a nu avea) cuvinte = a nu fi în stare (sub impulsul unor stări afective puternice) să exprimi ceea ce gândești
A nu scăpa (pe cineva sau ceva) din ochi (sau din vedere) = a ține (pe cineva sau ceva) sub continuă observație
A o lua (sau a o aduce, a umbla, a se da) pe după piersic = a spune (ceva) pe ocolite; a căuta un subterfugiu, a se eschiva
A privi de sub ogheal = a privi cu indiferență
A pune (ceva) în lumină = a scoate (ceva) în evidență; a sublinia
A pune (o chestiune, un subiect etc.) pe tapet = a aduce (o chestiune etc.) în discuție
A pune (pe cineva) sub sabie sau a pune (cuiva) capul sub picior = a ucide
A pune (sau a ascunde, a ține etc.) ceva sub obroc = a feri ceva de văzul lumii, a ține ascuns, a ascunde bine ceva
A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări
A pune piciorul pe grumazul cuiva = a robi, a subjuga pe cineva
A pune punctul pe i = a reda esențialul într-o discuție, a sublinia concluzia, faptele semnificative
A pune în evidență = a evidenția, a sublinia, a releva
A purja balastul = a goli balastul de apă prin introducerea aerului sub presiune, la submarine
A râde (sau a-i zâmbi) pe sub mustață = a rade (sau a zâmbi) pe ascuns sau reținut (și ironic)
A râde (sau, rar a-și râde) în barbă (sau pe sub mustață) = a râde reținut, pe ascuns
A scoate (sau a pune) în evidență = a scoate la iveală, a sublinia
A scoate (sau a pune) în valoare = a arăta, a demonstra importanța, calitățile esențiale ale unei ființe, ale unui lucru, ale unui fenomen etc.; a scoate în relief, a sublinia
A scoate în evidență = a reliefa, a sublinia, a remarca
A scoate în relief = a scoate în evidență, a pune în lumină, a sublinia, a accentua; a reliefa
A scăpa din mână (pe cineva sau ceva) = a) a pierde de sub control (pe cineva sau ceva); b) a pierde un bun prilej de a face, de a obține ceva
A se afla (sau a fi, a se pomeni) sub soare = a exista; a trăi
A se afla (sau a fi, a trăi, a pune etc.) sub călcâi = a se afla (sau a fi, a trăi, a pune) sub dominația cuiva, a fi exploatat, împilat
A se băga (sau a intra) sub pielea cuiva = a căuta să câștige încrederea sau dragostea cuiva
A se face mort în păpușoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpușoi = a se face că nu știe nimic, a simula nevinovăția, a face pe prostul
A se face niznai sau (substantivat) a face pe niznaiul = a se preface că nu știe nimic
SUB1- Element de compunere care indică poziția inferioară a unui obiect față de altul sau o cantitate, o intensitate, o calitate, o ierarhie inferioară în raport cu alta de același tip, și care servește la formarea unor substantive, adjective și verbe. – Din fr. sub-, lat. sub. (Sursa: DEX '98 )
SUB2 prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva) Dedesubt. A căzut sub masă. ◊ Expr. A se afla (sau a fi, a se pomeni) sub soare = a exista; a trăi. A muri sub cuțit = a muri în timpul unei operații chirurgicale. ♦ (Împreună cu prep. „de”, indică punctul de plecare al unui fenomen) De sub pământ se aud zgomote. ♦ (Împreună cu prep. „pe”, arată în mod neprecis poziția sau mișcarea unui lucru care se află mai jos decât altul, dedesubtul altuia) Se plimba pe sub ferestre.2. (Rar) În. 3. La marginea, la poalele, jos, lângă... Sub zidurile cetății.II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) În timpul, pe vremea. Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul. ◊ (Pop.) Sub seară = pe înserate. Pe sub seară = cam pe seară, spre seară. Sub amiază (sau amiazăzi) = aproape de miezul zilei. III. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Iarbă ofilită sub arșița soarelui.IV. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (Exprimă un raport de supunere, de dependență față de cineva) Avea sub mână o armată de subalterni.2. (În expr.) Sub ochii (cuiva) = în prezența (cuiva), fiind de față (cineva). A ține (sau a păstra) sub cheie = a ține (sau a păstra) închis, încuiat. A trece (ceva) sub tăcere = a tăinui (ceva). A fi (sau a se găsi) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă. Sub pretext (sau cuvânt, motiv) că... = invocând un motiv (fals). Sub nici un cuvânt (sau chip) = cu nici un preț, nicidecum, niciodată. Sub semnătură = cu numele semnat (spre confirmare). Sub titlu de... = purtând numele sau titlul de... Sub lozinca... = cu cuvântul de ordine, cu deviza... 3. (Înaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate, exprimă inferioritatea cantitativă) Mai puțin ca... Sub o mie de lei.V. (Introduce nume predicative și atribute) Un spectacol sub așteptări.VI. (Introduce un complement circumstanțial de relație; în expr.) Sub raportul (sau sub acest raport) = din punctul de vedere al... [Var.: (pop.) supt, subt prep.] – Lat. subtus. (Sursa: DEX '98 )
SUBprep. 1) (exprimă un raport spațial, indicând poziția de mai jos de ceva sau de cineva)Șade sub copac. 2) (exprimă un raport temporal, indicând perioada de timp în decursul căreia are loc ceva sau momentul apropiat) În timpul; pe vremea; înspre; către. Au ajuns sub seară. 3) (exprimă un raport cauzal, uneori cu o nuanță temporală sau locală) Din cauza; de. Pietrele s-au sfărâmat sub loviturile valurilor. 4) (exprimă un raport modal, indicând o anumită situație sau inferioritatea unei caracteristici)Lucrarea a fost scrisă sub conducerea șefului. Articolul este scris sub nivel. ◊ Sub pretext (saumotiv) indicând un fals motiv. Sub ochii cuiva în prezența cuiva; de față cu cineva. Sub nici un cuvânt (sauchip, motiv) cu nici un preț; nici într-un caz. Sub semnătură având semnătura cuiva; fiind semnat de cineva. A trece sub tăcere a nu spune ceva; a tăinui. A ține sub strajă a păzi; a ține arestat. A ține sub cheie (sau sub lacăt) a ține închis, încuiat. Sub auspiciile cuiva sub protecția, sub patronajul cuiva. Sub așteptări la un nivel mai scăzut decât era de așteptat. Sub lozinca având ca deviză. Sub titlu de având titlul. /<lat. subtus (Sursa: NODEX )
SUB-pref. „inferior” (spațial, ierarhic, calitativ sau dimensional), „derivat, ulterior”. (< fr. sub-, sous-, cf. lat. sub) (Sursa: MDN )
SUB prep., adv. 1. prep. dedesubtul. (~ noi se întindea marea.)2. adv. dedesubt. (Haina se pune deasupra, cămașa ~.) (Sursa: Sinonime )
Sub ≠ pe (Sursa: Antonime )
sub prep. – 1. Dedesubtul (indică o relație de inferioritate sau de dependență). – 2. În timpul (indică o corespondență în timp). – 3. (Prefix) Indică un grad inferior. – Var. 1 și 2 subt, sup. Mr. sum, suplu, su, megl. sup, istr. su. Lat. subtŭs (Diez, I, 390; Pușcariu 1668; REW 8402), cf. it. sotto, prov., cat. sots, fr. sous, sp. so, port. sob. Ca pref., se atașează atît la cuvintele împrumutate deja în forma lor compusă (subaltern ‹ fr. subalterne), ca și la cuvintele proprii rom. (subîmpărțit, subînțelege). – Comp. dedesubt, adv. (în partea de jos); subtoaie, s. f. (Trans., grindă). (Sursa: DER )
sub prep. (Sursa: Ortografic )
de sub prep. (Sursa: Ortografic )
pe sub prep. (Sursa: Ortografic )
ADHUC SUB IUDICE LIS EST (lat.) procesul este în curs de judecare – Horațiu „Ars poetica”, 78. Referire la originea controversată a distihului elegiac. Indică, în genere, o chestiune neelucidată. (Sursa: DE )
NIL NOVI SUB SOLE (lat.) nimic nou sub soare – Solomon, „Eclasiatul”, 1, 10. (Sursa: DE )
SUB IOVE (lat.) sub Iupiter – A sta sub Iove, sub cerul liber, fără adăpost. (Sursa: DE )
SUB LEGE LIBERTAS (lat.) libertate în cadrul legii – Aforism care atrage atenția că libertatea nu trebuie confundată cu cu dezordinea și cu anarhia. (Sursa: DE )
SUB SPECIE AETERNITATIS (lat.) din punctul de vedre al veșniciei – Spinoza, „Etica”, V, 29. Valoarea și semnificația reală a unor lucruri sau fapte ies în evidență numai privite din această perspectivă. (Sursa: DE )