Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

STUDIÁ, studiéz, vb. I. 1. Tranz. A depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. 2. Tranz., refl. și refl. recipr. A (se) observa cu atenție, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. 3. Refl. A-și impune o anumită atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci când se știe observat, examinat de cineva. [Pr.: -di-a] – Din it. studiare. (Sursa: DEX '98 )

STUDIÁ vb. I. tr. 1. A se ocupa de cercetare; a învăța. 2. A analiza, a cerceta. ♦ tr., refl. A (se) observa, a (se) cerceta cu atenție. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. studiare]. (Sursa: DN )

STUDIÁ vb. I. tr. 1. a se ocupa cu munca de cercetare; a învăța. 2. a analiza, a cerceta. II. tr., refl. a (se) observa, a (se) cerceta cu atenție. (< it. studiare) (Sursa: MDN )

STUDIÁ vb. 1. a se instrui, a învăța, (înv. și reg.) a se pricopsi. (~ în permanență.) 2. v. învăța. 3. a citi, a învăța. (A ~ cursul de la un capăt la altul.) 4. a învăța, a se pregăti, a se prepara. (A ~ serios pentru examene.) 5. a face, a urma. (~ medicina.) 6. v. analiza. 7. v. analiza. 8. v. căuta. 9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am ~ toate izvoarele referitoare la ...) 10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.) (Sursa: Sinonime )

studiá (-iéz, -át), vb. – A cerceta, a observa. It. studiare. – Der. studiu, s. n., din lat. studium, dublet al lui studio, s. n. (cabinet, mică locuință independentă), din it. studio; studios, adj., din fr. studieux; student, s. m., din it. studente; studentă, s. f.; studențesc, adj. (de student); studențime, s. f. (mulțime de studenți). (Sursa: DER )

studiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. studiéz, 3 sg. și pl. studiáză, 1 pl. studiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. studiéze; ger. studiínd (sil. -di-ind) (Sursa: Ortografic )

A SE STUDIÁ mă ~éz intranz (despre persoane) A-și concentra atenția asupra ținutei; a-și impune o anumită atitudine. [Sil. -di-a] /<it. studiare, fr. étudier (Sursa: NODEX )

A STUDIÁ ~éz 1. tranz. 1) A însuși prin instruire. ~ istoria. 2) A supune unei analize; a investiga; a cerceta; a considera; a analiza. 3) A privi cu atenție (pentru a cunoaște mai bine); a cerceta; a examina. 2. intranz. A-și face studiile; a urma cursurile unei instituții de învățământ. ~ la universitate. [Sil. -di-a] /<it. studiare, fr. étudier (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
studia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) studia studiere studiat studiind singular plural
studia studiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) studiez (să) studiez studiam studiai studiasem
a II-a (tu) studiezi (să) studiezi studiai studiași studiaseși
a III-a (el, ea) studia (să) studieze studia studie studiase
plural I (noi) studiem (să) studiem studiam studiarăm studiaserăm, studiasem*
a II-a (voi) studiați (să) studiați studiați studiarăți studiaserăți, studiaseți*
a III-a (ei, ele) studia (să) studieze studiau studia studiaseră
* Formă nerecomandată