STRĂDUÍNȚĂ, străduințe, s. f. (Rar) Strădanie. – Strădui + suf. -ință. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

STRĂDUÍNȚĂ s. 1. v. strădanie. 2. efort, încercare, osteneală, sforțare, silință, strădanie. (Toate ~ele lui au fost zadarnice.) 3. v. perseverență. 4. v. hăr-nicie. 5. ardoare, râvnă, sârguință, zel, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osâr-duire, osârduitură, protimie. (~ lui era demnă de lăudat.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

străduínță s. f., g.-d. art. străduínței; pl. străduínțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

STRĂDUÍNȚĂ ~e f. Efort (fizic sau intelectual) depus în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; silință; sârguință; asiduitate. /a (se) strădui + suf. ~ință (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard