Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

STRUȚ1, struți, s. m. Pasăre alergătoare mare de stepă, cu picioare lungi și puternice, cu gât lung și golaș, cu aripi mici, inapte pentru zbor, cu pene frumoase, moi, negre sau brune-cenușii, întrebuințate ca podoabă, care trăiește îndeosebi în regiunile tropicale ale Africii (Struthio camelus). ◊ Expr. (A avea) stomac de struț = (a avea) stomac mare, rezistent, care digeră bine. – Din it. struzzo. (Sursa: DEX '98 )

STRUȚ2, struțuri, s. n. (Reg.) Buchet de flori. – Din struț1 (cu sensul după germ. Strauss „struț1” și „buchet”). (Sursa: DEX '98 )

STRUȚ ~i m. Pasăre exotică de talie mare, cu gât lung și cap mic, cu picioare lungi, viguroase, cu aripi scurte și cu penaj negru sau brun-cenușiu. /<lat. struthio, ~onis, it. struzzo (Sursa: NODEX )

STRUȚ s. v. buchet, mănunchi. (Sursa: Sinonime )

STRUȚUL-MÍRELUI s. v. bătrâniș. (Sursa: Sinonime )

struț, strúțuri, s.n. (reg.) 1. carabină mică; struțac. 2. buchet (de flori). (Sursa: DAR )

struț (-ți), s. m. – Pasărea cea mai mare din ordinul alergătoarelor (Struthio camelus). – Var. ștruț. Megl. ștruș. Lat. struthius, poate direct în megl. (Capidan, 278), și în rom. prin it. struzzo, sb. struc (Pușcariu 1662; Tiktin). Îm sec. XVIII, struțocamil, s. m. (struț), din gr. στρουθοϰάμηλος. (Sursa: DER )

struț (struțuri), s. n. – (Trans.) Buchet. Germ. Strauss (Candrea). – Der. înstruța, vb. (a orna cu flori, a împodobi). (Sursa: DER )

struț (pasăre) s. m., pl. struți (Sursa: Ortografic )

struț (buchet de flori) s. n., pl. strúțuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
struț (pasăre; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular struț struțul
plural struți struții
genitiv-dativ singular struț struțului
plural struți struților
vocativ singular
plural

struț (buchet)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular struț struțul
plural struțuri struțurile
genitiv-dativ singular struț struțului
plural struțuri struțurilor
vocativ singular
plural