Dex.Ro Mobile
STRUNGĂRÍ, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări. (Sursa: DEX '98 )

STRUNGĂRÍ vb. v. struji, strunji. (Sursa: Sinonime )

strungărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungărésc, imperf. 3 sg. strungăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. strungăreáscă (Sursa: Ortografic )

A STRUNGĂRÍ1 ~ésc 1. intranz. A practica ocupația de strungar; a fi strungar; a lucra la strung. 2. tranz. rar (piese de metal, de lemn etc.) A prelucra la strung; a da la strung. /strung + suf. ~ări (Sursa: NODEX )

A STRUNGĂRÍ2 ~ésc pop. 1. tranz. (oi) A mâna la strungă. 2. intranz. A da oile la strungă. /strung + suf. ~ări (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
strungări   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) strungări strungărire strungărit strungărind singular plural
strungărește strungăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) strungăresc (să) strungăresc strungăream strungării strungărisem
a II-a (tu) strungărești (să) strungărești strungăreai strungăriși strungăriseși
a III-a (el, ea) strungărește (să) strungărească strungărea strungări strungărise
plural I (noi) strungărim (să) strungărim strungăream strungărirăm strungăriserăm, strungărisem*
a II-a (voi) strungăriți (să) strungăriți strungăreați strungărirăți strungăriserăți, strungăriseți*
a III-a (ei, ele) strungăresc (să) strungărească strungăreau strungări strungăriseră
* Formă nerecomandată