STRICT, -Ă, stricți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepție; p. ext. sever, aspru. ◊ Expr. (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din fr. strict, lat. strictus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

STRICT, -Ă adj. 1. Care nu admite excepție, abatere; riguros, exact; (p. ext.) sever, aspru. 2. (Despre organe vegetale) Tare, rigid. [Cf. fr. strict, lat. strictus < stringere – a strânge]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

STRICT, -Ă adj. 1. care nu admite excepție, abatere; riguros; exact; (p. ext.) sever, aspru. 2. (bot.; despre organe) tare, rigid. 3. (mat.) inegalitate ~ă = atribut a două elemente ale unei mulțimi, în care s-a definit o relație de ordine, comparabile și neegale. (< fr. strict, lat. strictus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

STRICT adj., adv. 1. adj. aspru, riguros, sever, strașnic, (rar) strâns. (O disciplină ~; un regim alimentar ~.) 2. adj. exact, precis, riguros, științific. (O definire ~.) 3. adv. minim. (Sortiment ~ necesar.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

strict (-tă), adj. – Riguros, Fr. strict. – Der. strictețe, s. f. (rigurozitate). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

strict adj. m., pl. stricți; f. sg. stríctă, pl. strícte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

STRICT1 adv. Cu strictețe; în mod sever. Fumatul este ~ interzis. ◊ (A fi) ~ necesar a fi absolut trebuincios; a fi indispensabil. /<fr. strict, lat. strictus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

STRICT2 ~tă (~ți, ~te) 1) (despre prescripții și despre alte acțiuni codificate) Care necesită a fi respectat întocmai; aplicat în conformitate cu prevederile de rigoare; sever. Regim ~. Evidență ~ tă. ◊ (În) sensul ~ al cuvântului în sensul de bază, cel principal, al cuvântului. 2) Care exclude orice abatere de la normă; exigent în aplicarea regulilor; aspru; sever. /<fr. strict, lat. strictus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard