(A fi) un om (o dată) și jumătate = (a fi) persoană de încredere înzestrată cu însușiri (morale) deosebite
A nu fi cu picioarele pe pământ = a fi distrat, a nu avea simțul realității
A umbla cu capul în traistă = a umbla distrat, neatent
A vedea lumina zilei = a) a fi înzestrat cu simțul văzului; a se naște
A-și aduna mințile = a nu mai fi distrat, a se concentra
Cerc vicios = eroare de logică constând în a demonstra o teză cu ajutorul alteia, care trebuie să fie ea însăși demonstrată
Cu ostentație = în mod demonstrativ, ostentativ
din strătimp = din timpuri străvechi; de demult
În neștire = a) fără să-și dea seama, fără a ști cum sau de ce; la întâmplare; absent, distrat; involuntar; b) fără rost, fără sens, în mod inutil; c) fără măsură, fără socoteală; la nesfârșit
STRAT,straturi, s. n. 1. Material, substanță repartizată relativ uniform pe o suprafață de altă natură (pentru a o acoperi) sau între alte două suprafețe de altă natură (pentru a le despărți). 2. Fâșie compactă dintr-o materie, aflată în interiorul unei mase de natură diferită. ♦ Depozit de roci sedimentare sau metamorfice cu o compoziție relativ omogenă, care se găsește, sub forma unei pânze, între alte depozite. 3. Influență externă exercitată asupra unei limbi date. 4. Fig. Parte dintr-o clasă socială; categorie, pătură socială. 5. Fâșie de pământ, cu cărări pe margini, pe care se seamănă legume sau flori; fâșie de pământ împreună cu vegetația respectivă. 6. (Pop.) Culcuș, așternut pentru animale. 7. (Pop.) Pat, așternut pentru oameni. 8. Nume dat părții de jos pe care se reazemă unele obiecte sau unelte; postament. 9. Patul puștii. [Pl. și: strate] – Lat. stratum. (Sursa: DEX '98 )
STRAT s. v. adăpost, afet, așternut, culcuș, masă, pat, placentă, sălaș, veșcă. (Sursa: Sinonime )
STRAT s. 1. brazdă, răzor, (rar) postată, (înv. și reg.) tablă. (~ de flori, de legume.)2. pătură, (rar) pală. (~ de roci.)3.(GEOL.) orizont. (~ bazaltic.)4. v. pânză. (~ freatic.)5. pat. (~ de frunze, de nisip.)6. perdea. (Un ~ gros de fum.)7. categorie, pătură, treaptă. (~ social.)8. v. ierarhie. 9.(TEHN.) butuc, pat, picior, scaun, talpă, (reg.) pitrucă, stârciog. (~ la sucală, la vârtelniță.)10.(TEHN.) bătător, scaun, trup. (~ la meliță.)11.(BIS.) strat de rusalii = todorusale (pl.), (reg.) todoruse (pl.), sfredelul rusaliilor. (~ se serbează cu 24 de zile înainte de rusalii.) (Sursa: Sinonime )
strat (straturi), s. n. – 1. Pat, culcuș. – 2. Pat de paie, resturi de paie. – 3. Înveliș, glazură. – 4. Pătrat, fîșie de pămînt în grădină sau în livadă. – 5. Bază, fundament. – 6. (Înv.) Suport. – 7. (Banat) Organul genital al vacii. Lat. stratum (Tiktin; REW 8292), cf. v. it. strato, prov. estrat, sp., port. estrado. – Der. neol. stratifica, vb.; stratificați(un)e, s. f. (Sursa: DER )
strat s. n., pl. stráturi (Sursa: Ortografic )
STRAT ~urin. 1) Material întins aproximativ uniform pe o suprafață sau între două suprafețe; pătură. ~ de nisip. 2) geol. Depunere de roci sedimentare cu o grosime și o structură aproximativ omogenă. 3) Fâșie de pământ mai ridicată, pe care se seamănă legume sau flori; vatră; răzor. 4) fig. Pătură, categorie socială. 5) Partea de jos pe care se reazemă unele obiecte sau unelte. ◊ ~ al puștii partea de lemn a puștii pe care se fixează țeava și mecanismul acesteia. /<fr. stratum, fr. strate (Sursa: NODEX )