stoicitate
Caută
stoicitáte
s.f. (înv.) atitudine plină de răbdare, de asemenea, de curaj în fața vicisitudinilor vieții; tărie, stoicism. (
Sursa: DAR
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
stoicitate
substantiv feminin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
stoicit
a
te
stoicit
a
tea
plural
—
—
genitiv-dativ
singular
stoicit
ă
ți
stoicit
ă
ții
plural
—
—
vocativ
singular
stoicit
a
te, stoicit
a
teo
plural
—
