Dex.Ro Mobile
STINGĂTÓR, stingătoare, s. n. Dispozitiv, aparat etc. care servește la stingerea unei flăcări, a unor scântei, a unui foc; (în special) extinctor. ◊ Stingător de scântei = dispozitiv pentru stingerea scânteilor și arcurilor electrice de la contactele întrerupătoarelor electrice. [Var.: stingătoáre s. f.] – Stinge + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )

STINGĂTÓR s. extinctor. (~ de incendii.) (Sursa: Sinonime )

stingătór (de incendiu) s. n., pl. stingătoáre (Sursa: Ortografic )

STINGĂTÓR ~oáre n. Aparat pentru stingerea focului (prin împroșcare cu substanțe spumogene care împiedică arderea); extinctor. ◊ ~ de scântei dispozitiv pentru stingerea scânteilor de la întrerupătoarele electrice. /a stinge + suf. ~tor (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
stingător   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stingător stingătorul
plural stingătoare stingătoarele
genitiv-dativ singular stingător stingătorului
plural stingătoare stingătoarelor
vocativ singular
plural