STIMULATÍV, -Ă, stimulativi, -e, adj. Care stimulează. – Din fr. stimulatif, engl. stimulative. (Sursa: DEX '98 )
STIMULATÍV, -Ă adj. Care stimulează; stimulant. [Cf. fr. stimulatif]. (Sursa: DN )
STIMULATÍV, -Ă adj. care stimulează; stimulant. (< fr. stimulatif, engl. stimulative) (Sursa: MDN )
STIMULATÍV adj. 1. stimulant, stimulator. (Factor ~.) 2. emulativ, încurajator, stimulator. (În-trecere cu caracter ~.) 3. antrenant, mobilizator, stimulator. (O acțiune ~.) (Sursa: Sinonime )
stimulatív adj. m., pl. stimulatívi; f. sg. stimulatívă, pl. stimulatíve (Sursa: Ortografic )
| stimulativ adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | stimulativ | stimulativul | stimulativă | stimulativa |
| plural | stimulativi | stimulativii | stimulative | stimulativele |
| genitiv-dativ | singular | stimulativ | stimulativului | stimulative | stimulativei |
| plural | stimulativi | stimulativilor | stimulative | stimulativelor |
| vocativ | singular | stimulativule | stimulativo |
| plural | stimulativilor | stimulativelor |
