STÍGMĂ, stigme, sf. (Biol.) Organit fotosensibil al flagelatelor, în formă de pată roșie lângă corpusculul bazal, care servește la orientarea animalului spre lumina cea mai potrivită. – Din lat., fr. stigma. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

STÍGMĂ s.f. (Zool.) 1. Organit specializat pentru recepționarea e**********r luminoase, la protozoare. 2. Stigmat (2, 3). [< fr., it., lat., gr. stigma]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

STÍGMĂ1 s. f. 1. organit specializat pentru receptarea e**********r luminoase, la protozoare. 2. stigmat (3, 4). (< fr., lat. stigma) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

-STÍGMĂ2 elem. stigmati-. (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

stígmă s. f., pl. stígme (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard