A feșteli (cuiva) iacaua = a face de rușine (pe cineva)
A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă
A i se lipi (cuiva) coastele de foame sau a i se lipi coastele de pântece, a avea coastele lipite = a fi foarte flămând, a fi mort de foame
A lăsa sec(ul) = a) a începe zilele de post (al Paștelui); b) a petrece cu ocazia ultimei zile dinaintea postului (Paștelui)
A muri ca muștele = a muri în număr foarte mare
A o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs
A paște muștele (sau vântul, bobocii) = a pierde vremea fără rost
A se aduna (sau se strânge, a veni) ca muștele (la miere) = a se aduna undeva în număr mare
A se speria de toate muștele = a se speria de orice fleac, de toate nimicurile
A se zbate ca peștele pe uscat = a lupta cu mari greutăți
A sta cu dinții la stele = a răbda de foame
A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi desperate (și zadarnice)
A trăi (sau a se simți etc.) ca peștele în apă = a trăi bine, a se simți la largul său; a-i merge bine
A tăcea chitic (sau molcom, mâlc, ca peștele, ca pământul, ca melcul) = a nu spune nimic
A vinde pielea ursului din pădure (sau peștele din baltă) = a promite un lucru pe care nu-l ai; a face planuri în legătură cu un lucru pe care nu-l posezi încă, care este nesigur
A vorbi vrute și nevrute (sau verzi și uscate, câte-n lună și-n stele) = a vorbi multe și de toate; a flecări, a pălăvrăgi, a sporovăi
A-i da (cuiva) în zodii = a-i prezice cuiva soarta, viitorul după poziția stelelor
A-i scoate cuiva vorba (din gură) cu cleștele = a depune mari insistențe pentru a face pe cineva să vorbească
Câte-n lună și-n soare sau câte-n lună și-n stele, câte și mai câte = de toate, de tot soiul, tot felul de lucruri, tot ce se poate închipui
Câte-n lună și-n stele (sau în soare) = tot ce se poate închipui, de toate
STEL,steluri, s. n. (Bot.) Cilindru (4) central. – Din germ. Stele. (Sursa: DEX '98 )
STELs.n. (Bot.) Partea centrală din structura rădăcinii și tulpinii, care conține țesuturile conducătoare; cilindru central. [< germ. Stele]. (Sursa: DN )
STEL1s. n. cilindru central al axei vegetalelor vasculare, care conține țesuturile conducătoare. (< fr. stèle, germ. Stele) (Sursa: MDN )
STEL2(O)-, -STÉL, -STELÍEelem. „cilindru central”. (< fr. stél/o/-, -stèle, -stélie, cf. lat. stela, gr. stele) (Sursa: MDN )
