Dex.Ro Mobile
START, starturi, s. n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. – Din engl. start. (Sursa: DEX '98 )

START s.n. 1. Loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ◊ A se prezenta la start = a participa la o întrecere sportivă. 2. Momentul în care începe o întrecere sportivă. ♦ (P. ext.) Pornire într-o acțiune. 3. (Av.) Locul pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. Reper care marchează începutul benzilor cinematografice. [Pl. -turi, -te. / < engl. start, cf. germ. Start]. (Sursa: DN )

START s. n. 1. loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ♦ a se prezenta la ~ = a participa la o întrecere sportivă; a da ~ ul = a da semnalul de plecare într-o întrecere sportivă. 2. momentul în care începe o asemenea întrecere. ♦ (p. ext.) pornire într-o acțiune. 3. (av.) loc pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. reper care marchează începutul benzilor cinematografice. (< engl. start) (Sursa: MDN )

START s. (SPORT) plecare. (A avut un ~ bun.) (Sursa: Sinonime )

START s. v. debut, început. (Sursa: Sinonime )

Start ≠ finiș (Sursa: Antonime )

start s. n., pl. stárturi (Sursa: Ortografic )

START ~uri n. 1) Loc de unde începe o competiție sportivă. 2) Prima fază a unei întreceri sportive. ◊ A da ~ ul a da semnalul de începere a unei probe sportive. La ~! comandă care anunță participanții la o probă sportivă să ia poziția cuvenită pentru a începe competiția. 3) Moment de început al unei acțiuni orientate spre un anumit scop. ~ul navei cosmice. /<engl. start (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
start   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular start startul
plural starturi starturile
genitiv-dativ singular start startului
plural starturi starturilor
vocativ singular
plural