STACÁNĂ, stacane, s. f. (Pop. și fam.) Cană de pământ, ceașcă sau pahar mare. ♦ Conținutul unui astfel de vas. [Var.: (reg.) stacán s. n.] – Din rus. stakan. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

stacánă (-ne), s. f. – (Mold.) Vas. – Var. stacan. Sl. stokanŭ (Cihac, II, 359), cf. rus. (do)stakanŭ. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

stacánă s. f., g.-d. art. stacánei; pl. stacáne (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

STACÁNĂ ~e f. pop. 1) Cană mare. 2) Conținutul unei asemenea căni. /<rus. stakan (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard