STAȚIONÁ, staționez, vb. I. Intranz. (Despre vehicule, trenuri, nave etc.) A sta câtva timp într-un loc (de pe traseu), așteptând suirea și coborârea pasagerilor, încărcarea și descărcarea mărfurilor etc., p. ext. (despre oameni) a se opri câtva timp într-un loc. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. stationner. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

STAȚIONÁ vb. I. intr. A sta (într-o stație), a se opri câtva timp într-un loc. [Pron. -ți-o-. / < fr. stationner, it. stazionare]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

STAȚIONÁ vb. intr. (despre vehicule) a opri, a sta într-o stație (1); (p. ext.; despre oameni) a se opri câtva timp într-un loc. (< fr. stationner) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

STAȚIONÁ vb. 1. a se opri. (Nu e voie să ~ în fața spitalului.) 2. a sta. (Mașinile ~ în fața casei.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

staționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. staționéz, 3 sg. și pl. staționeáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

A STAȚIONÁ ~éz intranz. 1) (despre vehicule, nave etc.) A se opri din mers pentru câtva timp (pentru încărcare sau descărcare). 2) (despre motoare, mașini de lucru etc.) A fi în stare de repaus; a se afla în inactivitate; a nu funcționa; a stagna. 3) (despre nivelul apelor) A se menține neschimbat. /<fr. stationner (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A staționa ≠ a se mișca (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard