Dex.Ro Mobile
STÂRCÍT, -Ă, stârciți, -te, adj. (Pop.) 1. Strâns, ghemuit. 2. (Despre plante și animale) Pipernicit, nedezvoltat. 3. (Despre fructe) Strivit. – V. stârci. (Sursa: DEX '98 )

STÂRCÍT adj. v. chircit, contractat, ghemuit, închircit, strâns, zgârcit. (Sursa: Sinonime )

STÂRCÍ, stârcésc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. A se strânge, a se ghemui (de frig). 2. Intranz. A amorți, a înțepeni stând, așteptând undeva. 3. Tranz. A strivi un fruct. ◊ Refl. Mărul s-a stârcit. – Din stârc. (Sursa: DEX '98 )

A SE STÂRCÍ mă ~ésc intranz. (despre ființe) A se strânge ghem (din cauza frigului); a se zgârci; a se zgribuli. /Din stârc (Sursa: NODEX )

A STÂRCÍ ~ésc intranz. (despre ființe) A sta fără rost sau așteptând ceva. ~ la poartă. /Din stârc (Sursa: NODEX )

STÂRCÍ vb. v. chirci, contracta, ghemui, închirci, strânge, zgârci. (Sursa: Sinonime )

stârcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stârcésc, imperf. 3 sg. stârceá; conj. prez. 3 sg. și pl. stârceáscă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
stârci   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) stârci stârcire stârcit stârcind singular plural
stârcește stârciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) stârcesc (să) stârcesc stârceam stârcii stârcisem
a II-a (tu) stârcești (să) stârcești stârceai stârciși stârciseși
a III-a (el, ea) stârcește (să) stârcească stârcea stârci stârcise
plural I (noi) stârcim (să) stârcim stârceam stârcirăm stârciserăm, stârcisem*
a II-a (voi) stârciți (să) stârciți stârceați stârcirăți stârciserăți, stârciseți*
a III-a (ei, ele) stârcesc (să) stârcească stârceau stârci stârciseră
* Formă nerecomandată

stârcit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stârcit stârcitul stârci stârcita
plural stârciți stârciții stârcite stârcitele
genitiv-dativ singular stârcit stârcitului stârcite stârcitei
plural stârciți stârciților stârcite stârcitelor
vocativ singular
plural