SPĂLĂCÍT, -Ă, spălăciți, -te, adj. Care este lipsit de culori vii, ale cărui culori s-au șters; decolorat. ♦ Palid, searbăd, fad; p. ext. lipsit de expresie, de vioiciune; ofilit. – V. spălăci. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SPĂLĂCÍT adj. 1. decolorat, șters, (reg.) spălat, spălătocit, spălătuit, (fig.) ieșit. (Un material ~.) 2. șters, (livr.) tern, (reg.) stricat. (Culoare ~.) 3. pal, palid, slab, stins, (rar) pălit, (pop.) searbăd. (Lumina ~ a lămpii.) 4. inexpresiv, neexpresiv, searbăd, șters. (O fată ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Spălăcit ≠ aprins, expresiv, țipător, viu (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

spălăcít, spălăcítă, adj. (reg.) spălare superficială; linciuire. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

SPĂLĂCÍ, spălăcesc, vb. IV. Refl. A-și pierde culoarea inițială, a deveni mai șters, a se decolora (la spălat sau la soare). – Din spăla. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A SE SPĂLĂCÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) (despre obiecte colorate) A-și pierde culoarea inițială sub acțiunea unor factori externi; a se șterge; a se decolora. 2) fig. (mai ales despre ochi) A deveni inexpresivi. /a spăla + suf. ~ăci (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SPĂLĂCÍ ~ésc tranz. rar A face să se spălăcească. /a spăla + suf. ~ăci (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

SPĂLĂCÍT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este lipsit de culori vii; decolorat; șters. 2) Care este lipsit de expresie; palid; șters; fad. /v. a spălăci (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

SPĂLĂCÍ vb. a se decolora, a ieși, (reg.) a se serbezi, a se spălătoci. (Țesătura s-a ~ la spălat.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

spălăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spălăcésc, imperf. 3 sg. spălăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. spălăceáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard