SPIRÁNT, -Ă, spirante, adj. (În sintagma) Sunet spirant sau consoană spirantă (și substantivat, f.) = consoană constrictivă. – Din fr. spirante. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SPIRÁNT, -Ă adj. Consoană spirantă (și s.f.) = consoană care se pronunță cu un fel de suflu a organelor vorbirii; consoană fricativă. [< fr. spirant, cf. lat. spirare – a respira]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SPIRÁNT, -Ă adj., s. f. constrictiv(ă). (< fr. spirant) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SPIRÁNT adj. (FON.) constrictiv, continuu, fricativ. (Consoană ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

spiránt adj. n., s. f. spirántă; pl. n. și f. spiránte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SPIRÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre sunete consonante) Care se articulează cu o ușoară fricțiune în canalul fonator; constrictiv. /<fr. spirante (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

șpiránț, șpiránți, s.m. (reg.) cățeluș. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard