Dex spera, spera, definiţie spera, dex.ro Mobile

A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată
A aduce (pe cineva) la (sau în) deznădăjduire = a deznădăjdui; a exaspera
A plânge cu foc și pârjol = a plânge cu desperare
A scoate (cuiva) peri albi = a necăji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) până la exasperare
A scoate mahmurul (din cineva) = a duce la exasperare, a enerva (pe cineva)
A se da cu capul de toți pereții (sau de pereți) = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută
A se da de ceasul morții = a depune eforturi desperate; a se frământa, a se neliniști extrem de mult
A se zvârcoli ca în gură de șarpe = a se zbate cu desperare
A trage nădejde = a spera, a nădăjdui
A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi desperate (și zadarnice)
A(-și) lua câmpii = a pleca la întâmplare, fără nici un țel (de desperare, de durere etc.); a ajunge la desperare
A-și lua (sau a apuca) câmpii = a pleca orbește, fără a ști încotro (de desperare, de durere, de mânie); a ajunge la desperare
A-și lua (sau a-și muta) gândul = a nu se mai gândi; a renunța la orice speranță
A-și lua nădejdea (de la cineva sau de la ceva) = a renunța la ceva, a nu mai spera
A-și pune nădejdea (sau speranța, credința) în cineva sau ceva = a nădăjdui, a se încrede în ajutorul cuiva sau a ceva
A-și smulge părul (din cap) sau a-și smulge barba = a-și manifesta puternic durerea sau desperarea; a fi foarte supărat
Cu moartea în suflet = extrem de mâhnit, de îndurerat; desperat, deznădăjduit
Culcă-te sau poți să te culci pe o (sau pe acea) ureche = ia-ți nădejdea; e în zadar să mai păstrezi vreo speranță
Până la exasperare = până la ultima limită
Săriți! = cuvânt prin care se cere ajutor de către o persoană desperată
a nădăjdui lucruri de nerealizat; a-și pierde iluziile = a rămâne decepționat din cauza nerealizării unor speranțe

SPERÁ, sper, vb. I. Intranz. și tranz. A considera ca realizabilă o dorință, a avea speranță; a nădăjdui. – Din lat., it. sperare. (Sursa: DEX '98 )

SPERÁ vb. I. intr., tr. A avea speranță, a nădăjdui. [P.i. sper, 3,6 -ră, conj. -re. / < lat. sperare, cf. it. sperare]. (Sursa: DN )

SPERÁ vb. 1. a crede, a nădăjdui, (înv. și reg.) a se nădăi. (~ că își va realiza visul.) 2. a nădăjdui, (înv.) a upovăi. (~ în zile tot mai senine.) 3. a (se) aștepta, a nădăjdui, (înv. și reg.) a se nădăi. (Să nu ~ nimic de la el.) (Sursa: Sinonime )

sperá (-r, át), vb. – A nădăjdui, a avea nădejde. Lat. sperare (sec. XIX). – Der. speranță, s. f., din it. speranza; dispera (var. despera), vb., din it. disperare. (Sursa: DER )

A SPERÁ sper 1. tranz. A aștepta cu încredere (mai mult sau mai puțin fermă). 2. in-tranz. A crede că o dorință sau o acțiune se va înfăptui; a trage nădejde; a nădăjdui. /<lat., it. sperare (Sursa: NODEX )

spera verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) spera	sperare	sperat	sperând	singular	plural
		(a) spera	sperare	sperat	sperând	speră	sperați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	sper	(să) sper	speram	sperai	sperasem
	a II-a (tu)	speri	(să) speri	sperai	sperași	speraseși
	a III-a (el, ea)	speră	(să) spere	spera	speră	sperase
plural	I (noi)	sperăm	(să) sperăm	speram	sperarăm	speraserăm, sperasem*
	a II-a (voi)	sperați	(să) sperați	sperați	sperarăți	speraserăți, speraseți*
	a III-a (ei, ele)	speră	(să) spere	sperau	sperară	speraseră

* Formă nerecomandată

speră

Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.