SPECIMÉN, specimene, s. n. (Adesea fig.) Exemplar, model, exemplu care ilustrează un gen, o specie, un obiect etc. – Din fr. spécimen. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SPECIMÉN s.n. (Uneori peior.) Exemplar, probă, model; mostră. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. spécimen, cf. lat. specimen – model]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SPECIMÉN s. n. exemplar, model; mostră. ♦ ~ de semnătură = modul cum semnează o persoană. (< fr. spécimen, lat. specimen) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

SPECIMÉN, specimene, s. n. Exemplar, model, exemplu care ilustrează un gen, o specie etc. – Fr. spécimen. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

SPECIMÉN s. 1. fel, gen, mod, soi, specie, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme ...) 2. exemplu, model, mostră, probă, tip. (Dăm mai jos câteva ~ de ...) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

SPECIMÉN s. v. chip, față, figură, individ, ins, om, persoană. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

specimén s. n., pl. speciméne (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SPECIMÉN ~e n. 1) Exemplar, model care ilustrează o specie sau o categorie. 2) fig. Reprezentant tipic al unui grup de oameni cu trăsături negative; subiect. /<lat. specimen, fr. spécimen (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard