A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate
A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele
A alege neghina din grâu (sau grâul din neghină) = a despărți ceea ce este bun de ceea ce este rău
A avea gura (sau a fi gură) spartă = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret
A fi mână spartă = a fi risipitor
A merge una = a merge alături, nedespărțiți
A plăti oalele sparte = a suferi pentru faptele altuia
A se face în două = (despre drumuri, rețele etc.) a se bifurca, a se despărți, a se ramifica
A se ține de coada cuiva sau a se ține (sau a umbla) coadă după cineva = a fi nedespărțit de cineva, a se ține cu insistență și pretutindeni de cineva
A veni la spartul stânii = a veni prea târziu
A-i scurta (cuiva) cărările = a omorî (pe cineva) 2) Linie obținută prin despărțirea în două a părului de pe cap
A-și lua rămas bun = a se despărți de cineva, a pleca
A-și lua ziua bună = a se despărți de cineva, rostind cuvinte de rămas bun
La dracu-n praznic sau la mama dracului, unde și-a înțărcat dracul copiii, unde și-a spart dracul opincile = într-un loc (neprecizat) foarte îndepărtat
La spartul târgului = la sfârșit de tot, târziu
Pe unde și-a spart dracul opincile = prin locuri foarte depărtate, la dracu-n praznic
S-a spart buba = s-a dat totul pe față, s-a dezvăluit totul
Sănătate (bună)! = a) formulă de urare la despărțire; b) s-a sfârșit, nu mai e nimic de făcut; puțin îmi pasă! atâta pagubă! 2) Tărie, robustețe
Zid chinezesc = (în forma articulată) zidul care despărțea în vechime China de Mongolia; fig
SPART1 s. n. 1. Spargere. 2. (Pop.) Sfârșit, încheiere a unei activități. ◊ Expr. A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate. – V. sparge. (Sursa: DEX '98 )
SPART2, -Ă,sparți, -te, adj. 1. Prefăcut în bucăți, în cioburi; plesnit, crăpat; găurit. ◊ Expr. (A fi) mână spartă = (a fi) risipitor. A mânca de parc-ar fi spart, se spune cuiva sau despre cineva care mănâncă foarte mult și cu lăcomie. ♦ (Despre lemne) Tăiat în bucăți mici (potrivite pentru a fi arse în sobă). ♦ (Despre pământ) Răscolit, plin de gropi. ♦ (Rar, despre butoaie) Desfundat. ♦ Fig. (Despre sunete) Lipsit de sonoritate, răgușit, dogit. 2. (Despre ziduri, clădiri) Stricat, dărăpănat, ruinat. ♦ (Despre obiecte de încălțăminte, de îmbrăcăminte) Rupt, uzat, tocit. – V. sparge. (Sursa: DEX '98 )
SPART ~tă (~ți, ~te)înv. (despre oștiri) 1) Care este împrăștiat. 2) (despre obiecte) Care este prefăcut în cioburi; sfărâmat; crăpat. /v. a (se) sparge (Sursa: NODEX )
SPART adj. 1. ciobit, ciocnit, crăpat, fisurat, plesnit. (Vas de lut ușor ~.)2. crăpat, despicat, spintecat, tăiat. (Lemne de foc ~.)3. găurit. (O cratiță ~.)4. forțat, stricat. (Încuietoare ~; lacăt ~.)5. v. jefuit. 6. străpuns. (Front ~.) (Sursa: Sinonime )