SPÂNZURÁT1 s. n. (Rar) Spânzurare. – V. spânzura. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SPÂNZURÁT2, -Ă, spânzurați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care a fost omorât sau s-a sinucis prin spânzurare. ♦ (Fam.; substantivat) Epitet dat unui copil sau unui tânăr care se ține de pozne, de nebunii; ștrengar, neastâmpărat. 2. Agățat, atârnat, suspendat. – V. spânzura. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SPÂNZURÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SPÂNZURA. 2) și substantival fam. (despre copii) Care este neastâmpărat; zbânțuit; zvăpăiat. /v. a (se) spânzura (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

SPÂNZURÁT adj. 1. strangulat. (L-au găsit ~.) 2. agățat, atârnat, suspendat, (pop.) aninat. (Obiecte ~ și obiecte libere.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

SPÂNZURÁT s. 1. v. spânzurare. 2. v. agățare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

spânzurát s. n. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard