SONERÍE, sonerii, s. f. 1. Dispozitiv de semnalizare sonoră care emite sunete (intermitente) cu ajutorul unui mic clopot atins de un ciocănel special; p. ext. sunet produs de acest dispozitiv. ◊ Sonerie electrică = sonerie în care ciocănelul este acționat de un electromagnet. 2. Buton care, prin apăsare, declanșează funcționarea unei sonerii (1). – Din fr. sonnerie, it. soneria. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SONERÍE s.f. Instalație de semnalizare acustică compusă dintr-un electromagnet și un ciocănel care lovește într-un clopoțel; (p. ext.) sunet produs de clopoțel. [Gen. -iei. / < fr. sonnerie]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

SONERÍE s. f. 1. instalație de semnalizare acustică, dintr-un electromagnet și un ciocănel care lovește într-un clopoțel. 2. buton care declanșează o asemenea instalație. 3. mecanism care permite unui orologiu deșteptător, unui telefon etc. să sune. (< fr. sonerie, it. soneria) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

soneríe s. f., art. sonería, g.-d. art. soneríei; pl. soneríi, art. soneríile (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SONERÍE ~i f. 1) Dispozitiv de semnalizare sonoră. 2) Sunet produs de acest dispozitiv. [G.-D. soneriei] /<fr. sonnerie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard