SOLVATÁRE s. f. Fenomen care însoțește dizolvarea substanțelor într-un solvent și care constă în stabilirea unor legături între ionii sau moleculele substanței dizolvate și moleculele dizolvantului. – După fr. solvatation. (Sursa: DEX '98 )
SOLVATÁREs.f. (Chim.) Procesul de formare a solvaților. [După fr. solvatation]. (Sursa: DN )
SOLVATÁREs. f. proces de formare a solvenților1. (după fr. solvatation) (Sursa: MDN )
SOLVATÁRE s. (CHIM.) dizolvare. (Sursa: Sinonime )
solvatáre s. f., g.-d. art. solvatării; pl. solvatări (Sursa: Ortografic )
SOLVATÁ,solvatéz, vb. I. Intranz. (Chim.) A produce o solvatare. – Cf. solvatare. (Sursa: DEX '98 )
SOLVATÁvb. intr. a produce o solvatare. (< solvatare) (Sursa: MDN )
solvatá vb., ind. prez. 1 sg. solvatéz, 3 sg. și pl. solvateáză (Sursa: Ortografic )