Dex.Ro Mobile
SÓLO, (I) s. n. invar., (II) s. m. invar. I. S. n. invar. 1. Compoziție muzicală (sau parte a ei) concepută pentru un singur instrument sau pentru o singură voce. ♦ (Adjectival) Care se execută fără acompaniament. 2. Dans (sau parte dintr-un dans) executat de o singură persoană. II. S. m. invar. Solist. – Din it. solo. (Sursa: DEX '98 )

SÓLO s.n. 1. Bucată muzicală scrisă pentru o singură voce sau pentru un singur instrument. ♦ (adj.) Fără acompaniament. 2. Dans executat de o singură persoană. // Element prim de compunere savantă cu semnificația „unic”, „singur”. [Pl. invar., var. soli-. / < it., fr. solo]. (Sursa: DN )

SÓLO s. n. inv. 1. partitură destinată unui singur interpret. (adj.) fără acompaniament. 2. episod dintr-o lucrare muzicală mai amplă executat de un singur cântăreț sau de un singur instrumentist. 3. (fragment dintr-un) dans interpretat de un singur dansator. (< it., fr. solo) (Sursa: MDN )

SÓLO s. invar. solist. (Sursa: Sinonime )

sólo (solist) s. m. invar. (Sursa: Ortografic )

sólo (compoziție muzicală, dans) s. n. invar. (Sursa: Ortografic )

SÓLĂ1, sole, s. f. Porțiune de teren cultivată cu aceeași plantă, în cadrul unui asolament. – Din fr. sole. (Sursa: DEX '98 )

SÓLĂ2, sole, s. f. Nume dat mai multor specii de pești marini plați, ovali, acoperiți cu solzi fini, care trăiesc pe fundul nisipos al mărilor, la mică adâncime (Solea). – Din fr. sole. (Sursa: DEX '98 )

SÓLĂ ~e f. Porțiune de teren agricol cultivată cu aceeași plantă în cadrul unui asolament. /<fr. sole (Sursa: NODEX )

SÓLO1 n. invar. 1) Compoziție muzicală (sau parte a ei) destinată pentru a fi interpretată de un singur vocalist sau instrumentist. 2) Dans (sau fragment dintr-un dans) executat de o singură persoană. /<fr., it. solo (Sursa: NODEX )

SÓLO2 adj. invar. și adverbial Care se execută fără a fi însoțit de un instrument sau de o altă voce. /<fr., it. solo (Sursa: NODEX )

SÓLĂ1 s.f. Porțiune dintr-o suprafață cultivată, rezultată din împărțirea acesteia în vederea asolamentului. [< fr. sole]. (Sursa: DN )

SÓLĂ2 s.f. Pește marin care trăiește mai ales pe lângă țărmurile Franței. [< fr. sole]. (Sursa: DN )

SÓLĂ1 s. f. suprafață de teren cultivată cu o plantă ori cu un grup de plante care se schimbă anual, prin rotație, în cadrul unui asolament. (< fr. sole) (Sursa: MDN )

SÓLĂ2 s. f. pește marin plat și oval, care trăiește culcat pe partea stângă pe fundurile nisipoase și în ape adânci. (< fr. sole) (Sursa: MDN )

SÓLĂ s. (AGRIC.) tarla, (Mold. și Transilv.) tablă. (Sursa: Sinonime )

sólă (agr., zool.) s. f., g.-d. art. sólei; pl. sóle (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
solă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular so sola
plural sole solele
genitiv-dativ singular sole solei
plural sole solelor
vocativ singular solă, solo
plural solelor

solo   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular solo soloul
plural solouri solourile
genitiv-dativ singular solo soloului
plural solouri solourilor
vocativ singular soloule
plural solourilor