SOLICITÁNT, -Ă, solicitanți, -te s. m. și f. Persoană care solicită (1); solicitator. – Solicita + suf. -ant Cf. germ. Sollizitant. (Sursa: DEX '98 )
SOLICITÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care solicită (ceva); solicitator. [< fr. sollicitant, germ. Sollizitant]. (Sursa: DN )
SOLICITÁNT, -Ă s. m. f. cel care solicită (1); solicitator. (< germ. Sollizitant) (Sursa: MDN )
SOLICITÁNT s. solicitator, (rar) postulant. (Sursa: Sinonime )
solicitánt s. m., pl. solicitánți (Sursa: Ortografic )
SOLICITÁNT ~tă(~ți, ~te) m. și f. Persoană care solicită ceva. /<fr. sollicitant (Sursa: NODEX )
| solicitant substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | solicitant | solicitantul | solicitantă | solicitanta |
| plural | solicitanți | solicitanții | solicitante | solicitantele |
| genitiv-dativ | singular | solicitant | solicitantului | solicitante | solicitantei |
| plural | solicitanți | solicitanților | solicitante | solicitantelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
