SOFISTICÁT, -Ă,sofisticați, -te, adj. (Despre limbaj, stil, aspect etc.) Căutat, artificial, complicat sau prețios; (despre oameni) care se manifestă artificial, complicat, prețios. – V. sofistica. Cf. fr. sophistiqué. (Sursa: DEX '98 )
SOFISTICÁT, -Ăadj. (Liv.) 1. Care are la bază un sofism; propriu sofiștilor. 2. Care arată rafinament căutat și o exagerată artificiozitate; nenatural. [Cf. it. sofisticato, fr. sophistiqué]. (Sursa: DN )
SOFISTICÁT, -Ăadj. care are la bază un sofism; propriu sofiștilor. ◊ căutat, artificial; prețios, complicat; nenatural. (< fr. sophistiqué) (Sursa: MDN )
Sofisticat ≠ simplu (Sursa: Antonime )
sofisticát adj. m., pl. sofisticáți; f. sg. sofisticátă, pl. sofisticáte (Sursa: Ortografic )
SOFISTICÁ,sofistichez, vb. I. Tranz. 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. – Din fr. sophistiquer. (Sursa: DEX '98 )
A SOFISTICÁ ~chéztranz. A da un caracter artificial; a complica (inutil) ceva. /<fr. sophistiquer (Sursa: NODEX )
SOFISTICÁvb. I. tr.1. A face sofisme; a falsifica, a complica. 2. (Liv.) A arăta mult rafinament; a se purta nenatural. [Cf. fr. sophistiquer, it. sofisticare]. (Sursa: DN )
SOFISTICÁvb. tr. 1. a face sofisme; a falsifica, a complica. 2. a arăta mult rafinament; a se purta nenatural. (< fr. sophistiquer) (Sursa: MDN )
sofisticá vb., ind. prez. 1 sg. sofistichéz, 3 sg. și pl. sofisticheáză (Sursa: Ortografic )