ȘOCÁ,șochez, vb. I. Tranz. A contraria pe cineva, a produce cuiva o impresie neplăcută prin vorbe, gesturi, atitudini. – Din fr. choquer. (Sursa: DEX '98 )
ȘOCÁT, -Ă,șocați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a suferit un șoc (2). 2. Adj. Impresionat în mod neplăcut, contrariat. – V. șoca. (Sursa: DEX '98 )
A ȘOCÁ ~chéztranz. (persoane) A surprinde în mod neplăcut prin vorbe sau prin fapte. /<fr. choquer (Sursa: NODEX )
ȘOCÁvb. I. tr. A contraria, a impresiona neplăcut; a displăcea. [< fr. choquer]. (Sursa: DN )
ȘOCÁvb. tr. a impresiona neplăcut; a contraria. (< fr. choquer) (Sursa: MDN )
ȘOCÁ vb. 1. v. contraria. 2. v. epata. 3. v. frapa. (Sursa: Sinonime )
ȘOCÁT adj. v. contrariat. (Sursa: Sinonime )
șocá vb., ind. prez. 1 sg. șochéz, 3 sg. și pl. șocheáză (Sursa: Ortografic )