SMOTOCEÁLĂ, smotoceli, s. f. (Pop.) Acțiunea de a smotoci și rezultatul ei; păruială, chelfăneală. – Smotoci + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )
SMOTOCEÁLĂ s. v. păruială. (Sursa: Sinonime )
smotoceálă s. f., g.-d. art. smotocélii; pl. smotocéli (Sursa: Ortografic )
| smotoceală substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | smotoceală | smotoceala |
| plural | smotoceli | smotocelile |
| genitiv-dativ | singular | smotoceli | smotocelii |
| plural | smotoceli | smotocelilor |
| vocativ | singular | smotoceală, smotocealo |
| plural | smotocelilor |
