SMINTEÁLĂ, sminteli, s. f. 1. Tulburare a minții, scrânteală, nebunie; p. ext. greșeală, abatere. 2. (Înv. și pop.) Stricăciune, pierdere, pagubă; neplăcere. ◊ Loc. adv. Fără sminteală = în mod absolut, negreșit. ◊ Expr. A da (pe cineva) de sminteală = a face (pe cineva) de râs; a da de gol. – Sminti + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SMINTEÁLĂ s. 1. v. nebunie. 2. aiureală, țicneală, zăpăceală, (fam. fig.) țăcăneală. (~ lui a speriat pe toată lumea.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

SMINTEÁLĂ s. v. abatere, culpabilitate, culpă, daună, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pier-dere, prejudiciu, stavilă, stricăciune, vină, vinovăție. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

sminteálă s. f., g.-d. art. smintélii; pl. smintéli (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard