Dex.Ro Mobile
« Back
ȘMECHERÍ, șmecheresc, vb. IV. 1. Tranz. A păcăli, a înșela (printr-o șmecherie). 2. Tranz. și refl. (Fam.) A face să devină sau a deveni șmecher, isteț. – Din șmecher. (Sursa: DEX '98 )

A SE ȘMECHERÍ mă ~ésc intranz. pop. A-și însuși deprinderi de om descurcăreț; a deveni șmecher. /Din șmecher (Sursa: NODEX )

A ȘMECHERÍ ~ésc tranz. pop. A da un neadevăr drept adevăr (recurgând la o șmecherie); a induce în eroare; a trage pe sfoară; a păcăli; a amăgi; a înșela; a minți. /Din șmecher (Sursa: NODEX )

ȘMECHERÍ vb. v. ademeni, amăgi, escroca, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, pungăși, purta, trișa. (Sursa: Sinonime )

șmecherí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șmecherésc, imperf. 3 sg. șmechereá; conj. prez. 3 sg. și pl. șmechereáscă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
șmecher   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șmecher șmecherul șmecheră șmechera
plural șmecheri șmecherii șmechere șmecherele
genitiv-dativ singular șmecher șmecherului șmechere șmecherei
plural șmecheri șmecherilor șmechere șmecherelor
vocativ singular șmecherule șmechero
plural șmecherilor șmecherelor

șmecheri   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) șmecheri șmecherire șmecherit șmecherind singular plural
șmecherește șmecheriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) șmecheresc (să) șmecheresc șmecheream șmecherii șmecherisem
a II-a (tu) șmecherești (să) șmecherești șmechereai șmecheriși șmecheriseși
a III-a (el, ea) șmecherește (să) șmecherească șmecherea șmecheri șmecherise
plural I (noi) șmecherim (să) șmecherim șmecheream șmecherirăm șmecheriserăm, șmecherisem*
a II-a (voi) șmecheriți (să) șmecheriți șmechereați șmecherirăți șmecheriserăți, șmecheriseți*
a III-a (ei, ele) șmecheresc (să) șmecherească șmechereau șmecheri șmecheriseră
* Formă nerecomandată