Dex.Ro Mobile
SLĂNÍNĂ, slănini, s. f. Strat de grăsime între pielea și carnea porcului; parte, bucată din această grăsime, conservată și preparată ca aliment (cu adaos de sare ori de boia sau afumată) sau care se topește, devenind untură. [Pl. și: slănine] – Din bg., scr. slanina. (Sursa: DEX '98 )

SLĂNÍNĂ s. (pop. și fam.) slană, (Transilv. și Ban.) clisă, (Ban. și Transilv.) lard, (prin Mold.) sală. (Mănâncă ~ cu pâine.) (Sursa: Sinonime )

slănínă (slănini), s. f. – Grăsime de porc. – Var. slăină. Sl. (bg., sb., slov., ceh.) slanina, din sl. slanŭ „sărat” (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 347; Conev 87), cf. ngr. σλανίνα (Meyer, Neugr. St., II, 58). – Der. slăninos, adj. (cu slănină). (Sursa: DER )

slănínă s. f., g.-d. art. slănínii; pl. slăníni (Sursa: Ortografic )

SLĂNÍNĂ ~i f. 1) Grăsime care formează un strat gros sub pielea porcului. 2) Bucată din această grăsime preparată și folosită ca aliment. [G.-D. slăninii] /<bulg., sb. slanina (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
slănină (pl. -e)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular slăni slănina
plural slănine slăninele
genitiv-dativ singular slănine slăninei
plural slănine slăninelor
vocativ singular slănină, slănino
plural slăninelor

slănină (pl. -i)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular slăni slănina
plural slănini slăninile
genitiv-dativ singular slănini slăninii
plural slănini slăninilor
vocativ singular slănină, slănino
plural slăninilor