SLÁTINĂ, slatine, s. f. 1. Izvor de apă (minerală) sărată; saramură. ♦ Teren mlăștinos și sărat. 2. Mâncare prea sărată. – Din sl. slatina. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

SLÁTINĂ s. v. clorură de sodiu, saramură, sare, sărătură, solniță. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

slátină (-ne), s. f. – Salină, apă sărată. Sl. (sb., cr., slov., ceh., rus.) slatina (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 347; Conev 41), cf. slănină. Se păstrează mai ales ca toponim. – Der. slătinos, adj. (salin, sărat); slătioară, s. f. (băltoacă). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

slátină s. f., g.-d. art. slátinei; pl. slátine (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

SLÁTINĂ ~e f. 1) Izvor de apă (minerală) sărată. 2) Teren mlăștinos și sărat. 3) Soluție de apă cu multă sare de bucătărie cu întrebuințări în conservarea alimentelor; saramură. /<sl. slatina (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard